vis de primavara...

Tot ce imi doresc mai mult este o clipa de fericire;fericire pe care sa o simt la maxim,sa rad din toata inima asa cum o faceam altadata,sa uit de tot ceea ce ma inconjoara si sa traiesc un vis al meu.Aceasta intarzie insa sa apara,si supararea ma cuprinde orice as face.A pus stapanire pe mine si acum nu ma mai lasa,iar lacrimile continua sa curga orice as face.Realizez ca sunt un om atat de rau,incat dintr’o vorba ii pot face pe toti oamenii ce ii iubesc sa sufere,dar ma doare asta,si prefer sa ma inchid in lumea mea,o lume de tacere.Imi dau seama ca lucrurile nu mai sunt asa roz cum le vedeam altadata,ci dimpotriva,toate lucrurile ce imi facea placere sa le privesc au prins o culoare cenusie.Ce se intampla cu mine?De ce primavara intarzie sa apara si in sufletul meu?De ce nu mai simt caldura in suflet…?Chiar sunt de gheata?Mi’e dor de o priveliste…..roz